Proza este ca frunzișul codrului, versul, ca o pasăre. Ca să-și tragă sufletul, pasărea caută freamătul sau adăpostul pădurii.
FĂRĂ DISCUȚII
-Ne trebuie un profesor la Școala de Arte. -Directore, sunt avu ț i în vedere ș i ăia care ș tiu carte? -Ah, pe dumneata te cunosc, ai t...
-
Iată paşii mei, sunt semne, Ca un clinchet cristalin, Lungi cărări de urme pline, Note-nalte de destin; Dar' primeşte-le şi... -
.jpg)
Cu-o vorbă pe seară, Două dintr-o vară, Trei de-acum o lună, Patru de arvună, Cinci de împrumut Și-un bob de năut, Iese... -
A fost odată ca niciodată, în ș iră-te mărgărit pe-o ramură de primăvară preacurată, o minunată Floare-de-Lumină, crescută dintr-o r...