-Ne trebuie un profesor la Școala de Arte.
-Directore, sunt avuți în vedere și ăia care știu carte?
-Ah, pe dumneata te cunosc, ai trecut pe la noi prin 2008 după un post… Acum îți oferim fără discuții postul de profesor emerit pe statul de funcții, pentru că de sus am auzit că ai fi omul cel mai nimerit.
-Directore, să-ți pun o întrebare, ce nu aveam acum zece ani mare?
-Ei, fii și dumneata indulgent, știi, elevii spuneau că nu ai talent, că nu le vei da la toți note mari și că vei da pălăriile rar. Și încă e bine să știi că nu le plac ăia cusurgii. Fii fără grijă, noi timpul nu l-am pierdut, am furat câte pălării am putut, am scăpat și de ăia care aveau valoare, așa că este loc pentru fiecare.
-Mă simt totalmente contrariat, este Școală de Arte sau de mers la furat? Știu să spun ce gândesc verde-n față…
-Da, dar la școala noastră și arta hoției se-nvață. Credeam că ați înțeles ce ne dorim, scrieți cum ne place și plătim. Muza dumitale trimite-o-n vacanță și scrie cum cântăm noi, să vezi atunci performanță.
(extras din lucrarea”Despre pălării mici pentru școli mari”, după ciorna olografă datată 2018)
No comments:
Post a Comment