Iată paşii mei, sunt semne,
Ca un clinchet cristalin,
Lungi cărări de urme pline,
Note-nalte de destin;
Dar' primeşte-le şi-ntoarnă
Zilele cu veşti zglobii,
Căci povestea are toamnă
Şi livezi cu fructe mii...
Iar de-i vară, răsuceşte-o
Ca pe-un fir de margaretă
Şi-i vedea o gărgăriţă
Surâzand zilei discretă;
La-ntrebarea din petale
Nu îţi căuta răspuns,
Ci în ochiul margaretei,
Că-i un ochi de nepătruns!
06.06.2013
Ploieşti
.jpg)