FELICITARE DE DECEMBRIE

R

E N

B La A

I Mulţi L

V Ani !!!!! 2012 A

E suficient s-o citeşti cu tâlc!

Nu aduce critici unei rime-fulg:

Î n e a d e t u c r e z i ! ! !

B U N I ÎŢI VOR F I A N I I

Ea ninge în gânduri speranţe-zăpezi

De-i privi atent, fără multă grabă,

Iar când rima-fulg ţi-a căzut în palmă,

R â z i când r â n d u r i l e îmi c i t e ş t i!

Am trimis în luna lui D E C E M B R E

R I M E - F U L G I P R I E T E N E Ş T I

U N D E V A ÎN D E P Ă R T A R E

Bucureşti 

18.12.2013

VERBINESCU

                                                                        

Am născocit această felicitare la 20/21 decembrie 1996 şi am expediat-o în Bihor.
Se citeşte de jos în sus, dar merge şi invers,"se verifică"beteala şi, dacă se respectă "instrucţiunile", se ajunge la "un pui de ren", tras de corniţe "dintr-o h(v)ibernala"...cu"V"de la Veronica...
De atunci,în fiecare an ţin să o dau mai departe, căci brăduţul acesta este magic.

SĂRBĂTORI FERICITE, ORIUNDE V-AŢI AFLA!

PAVILIONUL CU BUJORI

Ne cunoaştem din răvaşe scrise după miezul nopţii,
Ne-ntâlnim în vise stranii, colindând prin valea sorţii,
Vocea ta se-aude clară când bujorii înfloresc,
Ochii mei ascunşi, din umbră, la fereastra ta zâmbesc.


Va fi fost o întâmplare sau a gândului urzeală
Ca să mi te-arăţi în vise-mpodobite cu beteală?
Nici că ştiu, dar ca-n poveste, tu-mi vorbeşti în visul meu,
Prin răvaşe de-altădată îi răspund dorului tău.


Suntem doi ca o părere, nişte gânduri de iubire,
Al tău glăsuit prin lume, al meu tainică şoptire,
Şi-ntre gânduri, o tăcere ca un fir de busuioc -
Dacă-l pun sub a mea pernă, în dragoste ai noroc...

LUPUL DIN AMINTIREA MEA

Vineri pe la orele amiezii am poposit într-o pădure între Slava Rusă şi Slava Cercheză ca să culeg viorele. Coborând din maşină am dat ochii cu lupul la propriu. Am hotărât să îl ignor. Am intrat în crâng în timp ce lupul mă adulmeca dându-mi târcoale şi m-am apucat să adun flori. Aveam sentimentul că pe o altă spirală a timpului, tot aici, culegeam aceleaşi flori. Şi atunci s-a întâmplat... Dintre frunzele uscate de sub care tâşneau florile a apărut gărgăriţa. S-a urcat pe mâna mea, a încercat să işi ia zborul şi a ezitat, ajungând din nou de unde plecase. Mi-am aşezat mâna printre frunze, iar gărgăriţa şi-a reluat suişul de-a lungul arătătorului. M-am ridicat intuind zborul de buburuză.

A zburat înalt şi sigur înspre şosea. Cu lupul m-am împrietenit... Când am ajuns la Bucureşti am întâlnit gărgăriţa pe coperta unei cărţi. O fi fiind aceeaşi gărgăriţă care zburase dintr-un crâng dobrogean unde timpul părea că s-a oprit în loc?

26.03.2012

DESPRE IZVOR

Din izvoare se despletesc gândurile şi ne călătoresc în secundele oceanice ale conştiinţelor unor universuri paralele.

POEZIE NĂZDRĂVANĂ

Iată paşii mei, sunt semne,

Ca un clinchet cristalin,

Lungi cărări de urme pline,

Note-nalte de destin;



Dar' primeşte-le şi-ntoarnă

Zilele cu veşti zglobii,

Căci povestea are toamnă

Şi livezi cu fructe mii...

Iar de-i vară, răsuceşte-o

Ca pe-un fir de margaretă

Şi-i vedea o gărgăriţă

Surâzand zilei discretă;



La-ntrebarea din petale

Nu îţi căuta răspuns,

Ci în ochiul margaretei,

Că-i un ochi de nepătruns!



06.06.2013
Ploieşti

CALIGRAFIE

Flori pe şevalet,

Zâmbet de poet,

Luna ca un corn

Atârnând de-un horn,

La fereastra ta

Pe o rămurea

 O părere-nor -

  Un dor călător,

     Ca un vis pribeag

      Zburat din şirag...

     Frunzele foşnesc,

Florile pălesc,

Mâna pe-o hârtie

Las'o poezie...

EMOŢII CUANTICE

Prin braţe îmi pulsează ritmic secunde,

Cu întreg universul eu timpul măsor

În spaţii deschise şi-n colţuri cu umbre,

Un gând de la tine se preface în dor.

Prin tâmple-mi zvâcnesc sacadat anotimpuri,

Cu întreg universul şi spaţiul comprim

În zile cu aripi şi nopţi fără scuturi

Şi-atunci dorul tău se preface în spin.

Prin sufletu-mi curg în cascadă cuvinte,

Cu întreg universul lumină gândesc,

Plutesc între sfere de timp şi de spaţiu

Dorul tău, spinul meu şi-un timid”te iubesc”!

     

UN MOŞNEAG ŞI-UN NOR CA FLOAREA DE RĂSUR

Mai pe seară, cic' odată, cum şedea gândind la vreme,

Un copil ciudat întrebă moşul cu somnul în gene,

Să îi spună-aşa... cum este când norii se veselesc,

Nu cumva de bucurie norii aştia se-nroşesc?

Moşul se miră o ţâră de asemenea-ntrebare,

Năzdrăvan nepotul ista, iaca-l puse la-ncercare,

Căci prin minte nu-i trecuse niciodată pân-atunci

Nor trandafiriu ca floarea de răsur de peste lunci!

Dând din cap şi scuturându-şi gândurile de prin plete,

Dezmorţindu-şi trupul parcă dintr-un somn fără pereche,

Zise-ncet, ca pentru el, cu-o şăgalnică privire,

Măi, nepoate, te poftesc să îţi vii pe loc în fire!

RUGĂCIUNE

Îngere cu ochi de miere

Şi cu crini în obrăjori,

Cu-aripioare de zăpadă

Şi cu zâmbetul în nori,

Hai, să fim din nou prieteni

Pe-o frunză de curcubeu,

Eu să-ţi dau puţinel verde,

Tu, un pic din raiul tău!

2006

   

 

STRĂINII ÎN NOAPTE SĂRBĂTORESC ZIUA PIERSICULUI

"STRĂINI ÎN NOAPTE"VOM VENI LA TINE
CU GÂNDURI PROFEŢIND A NEMURIRE,
CU GALBENI TRANDAFIRI LA BUTONIERE,
SĂ ÎŢI URĂM MULŢI ANI, FLORINE!






 

POMUL FĂRĂ NUME

HAIKU 


Neclintit de alb,

Copac traumatizat,

Ninge cu iertări.

Timpul doarme dus,

Lângă rana pomului,

Corbii la apus.


Ce-a fost a trecut,

Vâscul nu se lasă smuls

Din pomul-înger...