Cu pufii unei păpădii
Te-ajung oriunde te-ai găsi
Și totu-i doar dintr-o suflare,
Încep dorințele să-mi zboare:
E primăvară, zic:”Ninsoare!”,
Pe foaie desenez cocoare
Ce-mi zboară ciugulind din soare
Scântei de stele vorbitoare.
În palme mi se-așează toate
Și-mi cresc lumini din lumi plecate
Și-n toate tu mă întâlnești
Când aprind focul cu povești.
Și când încep s-apară Iele,
Solomonari și Cosânzene,
Din mân' ascunsă, serios,
Îmi pui în palme-un ochi sfios
Și-mi spui o taină numai mie:
”De-or fi să treacă ani, și-o mie,
Să vii c-un ochi de păpădie
Orice a fost și-ar fi să vie!”