O singură iubire, ca un cocor care caută aceeaşi primăvară în fiecare an și o găsește împodobită cu alte flori... Despicând zările, cântecul lui o poartă acolo unde nu o poate gândi vreo minte omenească, trece pragurile cerurilor și se coboară cu tot ce a fost dăruită, ca o parabolă a țipătului care se eliberează din ninsori.
FĂRĂ DISCUȚII
-Ne trebuie un profesor la Școala de Arte. -Directore, sunt avu ț i în vedere ș i ăia care ș tiu carte? -Ah, pe dumneata te cunosc, ai t...
-
Iată paşii mei, sunt semne, Ca un clinchet cristalin, Lungi cărări de urme pline, Note-nalte de destin; Dar' primeşte-le şi...
-
A fost odată ca niciodată, în ș iră-te mărgărit pe-o ramură de primăvară preacurată, o minunată Floare-de-Lumină, crescută dintr-o r...
-
Dimineaţa iau un gând Îl frământ într-un cuvânt Şi-l amestec cu albastru Să se fac-un cal măiastru, Şi-i dau drumul...