1/18/16

POEM ÎNCREMENIT






Flori de gheață nedeschise
Ți-am trimis astăzi în zori,
Ai să le găsești prin vise
Și-ai să simţi al lor fior.

Dacă vrei să le păstrezi,
Știi cum să le-aduni din vise,
Stai o clipă să veghezi
Printre gene flori deschise,

Iar de ți-au fugit din gând
Și-n minte le-ai rătăcit,
La fereastră ai un rând
C-un poem încremenit.

Știu că nimeni pân'acum
Nu ți-a dat o floare rece,
Poate că n-are parfum,
Dar pe iarnă nu se trece...

Și nu este singurea,
Înghețată de vreun ger,
Foc de astru-nchide-n ea:
Altă floare, alt mister!

Gheața dragostei tihnită
Stă la geam ca-ntr-o grădină,
Așteptând înmărmurită,
De-i vei socoti vreo vină.

De n-o vrei, nu-i cale lungă
S-o prefaci în picături,
Deschizi geamul într-o dungă -
Plânge pe la-ncheieturi.




FĂRĂ DISCUȚII

  -Ne trebuie un profesor la Școala de Arte. -Directore, sunt avu ț i în vedere  ș i ăia care  ș tiu carte? -Ah, pe dumneata te cunosc, ai t...