Mergeam pe strada veche cu gândurile-n plete,
Părându-mi lumea mică, cu mâna-n buzunar,
Simţeam privirea-mi blândă pe braţul unei fete
Ivit dintr-o mătase suflată-n vânt, ştrengar...
Trecuse ca o rază de soare, jucăuşă,
Un gând mi-l intrigase şi m-am şi prins în joc:
Ca şi cum vălul nopţii, pierdut de-o ţigăncuşă -
De l-aş fi prins, în viaţă aveam să am noroc.
Cumva cu paşi sprinţari am depăşit ispita,
Şi i-am zâmbit candid, privind ca Harap Alb,
O clipă, una doar, mai iute ca o ciută -
Şi-a fost în viaţa mea cu forţa unui val!
Un gând al meu se-agaţă de-un gând voios de fată
De parcă universul a înnodat un dor,
Îmi pare că ştiu fata de-o viaţă, dintr-o dată,
Regret şi-o iau la dreapta, pe-un umăr cu un nor...
