Gândul de dimineață mi s-a trezit în zori cu dumneata,
Ca și cum ai fi stat cu mine și-am fi savurat o cafea
Și am fi răsfoit o grămadă de reviste salvate de vreun anticar,
Un almanah, un album de fotografii și-un abecedar.
Sorbind încet din cafea, mi-a zăbovit mintea pe undeva –
Labirint, lan de maci și-o albăstrea, evrica, Kamadeva!
Ca și cum aș fi deznodat un gând legat de alt gând legat,
Din hățiș a ieșit ideea vânată, cu ochi de agat.
Ne-am privit ochi în ochi, fără teamă, cu jind,
Cu săgeata am ochit un punct să-l aprind,
Și-n noapte o să strălucească steaua care nu se vedea,
În ceașcă a mai rămas un strop de cafea…
