Proza este ca frunzișul codrului, versul, ca o pasăre. Ca să-și tragă sufletul, pasărea caută freamătul sau adăpostul pădurii.
FĂRĂ DISCUȚII
-Ne trebuie un profesor la Școala de Arte. -Directore, sunt avu ț i în vedere ș i ăia care ș tiu carte? -Ah, pe dumneata te cunosc, ai t...
-
Ninge în octombrie. Îi trece prin cap că pe undeva cineva a întredeschis o fereastră a iernii. Atât cât să ningă spectaculos, c... -
Buchetul de mărgăritari El pare profund când tace sau nu poate să audă nimic.Azi s-a îndoit de el şi a fugit de ea, aruncâ... -
E aproape miezul nopții. Mâine este din nou duminică, cum era în visul ăla. Ar mai fi de scos din jobenul cu idei încă unsprezec...