Doarme luna-ncovoiată,
Jumătate e plecată,
Undeva unde lumina
N-a ajuns-o niciodată,
Dacă dor de ducă-ți vine,
Mergi senin pe al tău drum,
Dar agaț'un vis cu soare
De un corn de-al ei diurn.
Soarele va răsări
Smulgând ziua din neant,
Luna s-o rostogoli
Scăpând visul în Levant,
Iar când dimineața bate
Pe la geamuri, pe la uși,
Dintr-o rază jucăușă
Va sclipi un vis ghiduș.
Dacă visu-i pentru mine,
Pune-i stea în loc de timbru,
Ca s-ajungă de îndată
Dă-l cu știre unui zimbru
Cu ochi mari, halucinați,
Ascunzând comori aprinse,
Nevăzute de alți ochi
Și de minte necuprinse.
