Mă gândesc că doar în
codru
Timpul lumii stă în
loc,
Pe o ramură-nverzită
De-o speranță pusă-n
joc.
Tei sălbatici dau în
floare
Câte-un dor le mai
colindă,
Un Mihai și-o Veronică
Au pus poezia-n
ghindă.
Dacă pe poteci ascunse
Am să caut urma lor,
Am să prind în al meu vers
Valul prefăcut în dor.
Într-un luminiș visai
C-a-nflorit o floare-albastră,
Dacă am să o găsesc
Am s-o scriu c-o pan'albastră.
