Am fost să găsim aur în râu și zilele treceau pe lângă noi
sau noi treceam pe lângă zile. Uneori, luați de apă, ne îndepărtam, dar când
distanța creștea cam cât un anotimp, un fel de ață nevăzută ne scutura și ne
apropia. Cineva m-a întrebat atunci cam cât se pot apropia doi oameni. M-am
gândit că se pot apropia până într-atât încât unul să nu dorească să o ia
înaintea celuilalt.
FĂRĂ DISCUȚII
-Ne trebuie un profesor la Școala de Arte. -Directore, sunt avu ț i în vedere ș i ăia care ș tiu carte? -Ah, pe dumneata te cunosc, ai t...
-
-Ne trebuie un profesor la Școala de Arte. -Directore, sunt avu ț i în vedere ș i ăia care ș tiu carte? -Ah, pe dumneata te cunosc, ai t...
-
Anul Nou deschide poarta, Iarna pune flori pe geamuri, Iar la miezul nopții sfinte: Uite-ți Îngerii cu Daruri... L...
-
Eu, care n-am venit, Tu, care n-ai plecat, Noi tot ne-am întâlnit În gândul adiat Prin ramuri înflorite, Când îmbătat pese...
