12/25/19
12/23/19
GÂNDITORULUI ÎI CRAPĂ OBRAZUL DE RUȘINE
Obiceiuri transilvănene, că în altă parte, și de colindat am colindat, n-am văzut și nici de auzit n-am auzit! În lumânărarul Catedralei Încoronării din Alba Iulia, strict autentic!
Intră roaba lui Dumnezeu, vede cine a aprins lumânări inaintea ei și cât timp aprinde persoana dinainte lumânări pentru adormiți, roaba îi frânge una din lumânările de la vii în două. Observ creștinește, fac cruce-n gând și i-o transmit la fel:
- Bă, femeie, dacă tot făcuși manevra asta în incinta Sfintei Biserici, nu ți-a spus părintele că așa o să ți se frângă matale?
Dau să ies și nici nu închid bine ușa că altă roabă întreabă mieros dacă n-am să-i schimb două sute de lei, cu banii la vedere. Vra să zică e dispusă să dea un gânditor pe doi critici sau pe patru aviatori sau pe zece pictori sau pe patruzeci de compozitori sau pe două sute de istorici sau și din ăia și din ceilalți. Rămâne nerezolvată, deși vrea să înmulțească!
Gânditorului îi crapă obrazul de rușine!
12/9/19
Despre înmulțire
Stele Viva și o amintire. Sfârșit de septembrie. Trecut de miezul nopții. Undeva în nord. O mulțime mare de ochi curioși vor să vadă un număr. Îl scot tacticos din poșetă. Arată de parcă ar fi fost pescuit.
- Eh, ce ați prins? întreabă unul dintre domni vizibil amuzat.
Nu i-am dat steaua care mi-a trecut prin cap. Și-ar fi dat seama că mă pricep să înmulțesc!
11/22/19
N-AI FOST CA EI
Cu dar veniși iertarea să-ți plătești,
Podoabe-n aur, bune ca paftale,
Căci nu aflași de când mă vămuiești
Că n-am râvnit la darurile tale.
Neatârnarea-n aur n-are preț,
Nu te povățuiră cei care-n neștire
Nu îți dădură înc-o dată de ales
Și te trimiseră să vii la mine.
De aș lupta din nou cu un imperiu
Oțelul nu l-aș da pe vreun lingou,
Mi-e scumpă libertatea ca în ceruri,
Capăt de pod păzit de-ai mei eroi.
N-ai fost ca ei, căci ei mă cunoscură
Și-a ta iertare le-o dădui chiar lor,
Veniși din nou cu hoți, e o mâhnire,
Să-mi fure-o haină de iau al tău cadou.
Plecarăți tot așa cum ați venit,
Ca martori nărăviți în ispitire,
Povestea cu minciuni s-a isprăvit,
Cumetrii tăi îți năruir'o nemurire.
11/14/19
9/7/19
Subscribe to:
Posts (Atom)
FĂRĂ DISCUȚII
-Ne trebuie un profesor la Școala de Arte. -Directore, sunt avu ț i în vedere ș i ăia care ș tiu carte? -Ah, pe dumneata te cunosc, ai t...
-
E timpul marilor schimbări Sub semnul Florii-de-Argint, Din veacuri odihnite-n ploi Toți luptătorii s-au trezit. Din înt...
-
Zeci de gânduri adunate pe un portativ de flori Mângâind dintr-o măsură struna magicei viori, Răsunară clar în noapte, după cornul unei ...







