TE CUNOSC DE LA PRIMUL FIR DE IARBĂ

Te cunosc de la primul fir de iarbă,

De când viața a tresărit sub vânt,

Pe-atunci nămeții se dezbrăcau de iarnă

Și intrau în hruba lui Hades, sub pământ.

Ți-am vestit dezghețul și învierea,

Te-ai scuturat și-ai slobozit verde crud,

Florile au orânduit pastelul de primăvară

Și nimic n-a rămas mut sau surd.

Te cunosc de când sufletul uriaș

Senectutea și-o arăta ca un munte,

Eram pe urma cărării tale de pași,

Când treceam se porneau ploi mărunte.

Timpul tău s-a-mplinit într-o iarnă

Când s-au revărsat daruri din trecut,

Sufletu-ți tânjea dup-o verde haină,

Strălucea o stea și-atunci m-ai văzut.

03.10.2014

PORTRETUL D-LUI T.

Într-o oglindă chinezească,

Totemica-ți înfățișare îți dă de furcă,

Te privește cu aere superioare!

Nu e nimic, n-ai să te superi,

Căci dintre voi, o să-ți spun drept,

Tu pari să fii puțin mai altfel,

Ai aere de înțelept…

02.10.2014

CIMILITURĂ DE SCOS PERI ALBI

Ei, la ce ți-ar folosi

De-așa ți se năzări

Să numere cineva

Perii din barba mata,

Albi ca o ninsoare iute?

Asta poa’s-o facă multe…

Dar cum tu însuți nu știi

Câte fire albe-or fi,

Poți fi lesne înșelat,

Probă n-ai la rezultat!

Poate nu numărătoarea

Te făcu să legi prinsoarea!

Tre’să fie altceva,

Să cază-n plasa mata!

Ești deștept, așa îmi pare,

De-aia-i interesu-n floare!

Știu să număr, asta-ți zic,

Ochii tăi sunt aspri-un pic,

Dar tot m-aș încumeta

Să văz câte-or încerca!

Stau pe gânduri și stau drept,

Pentru Moș Crăciun, respect,

Mare camaraderie,

De-ți dă girul pe hârtie!

De la  el din recuzită

Să-ți fie barba albită?

Las’că aflu repejor

Câte fire albe dor…

29.09.2014

WUDANG

Vântul adie prin pădurea de bambus,

Frunzișul foșnește neliniștit,

Luptătorii din umbră furișează ecouri

Mânuind lame cu tăiș ascuțit.

Lungi chimonouri ca albul zăpezii

Închipuie norii ca un poem,

Undeva un plâns închinat depărtării

Se prelinge în munte ca un recviem.

Desăvârșirea se atinge prin luptă,

Fiecare are o lamă-n destin,

Până când, până unde, pentru ce, pentru cine,

Afli când un lotus înflorește din chin.

Maestru și ucenic, dimpreună,

Uite-i cum zboară deasupra pădurii,

Fiecare ține sabia în brațul său stâng,

Forța nu cedează patimii urii.

Lecția nu-i despre cine învinge,

Cum ucenicul și-a închipuit,

Ci despre-nsoțirea luminii cu umbra,

Când zorii fugeau după un răsărit.

26.09.2014

JOC

Pusei palma-n dreptul frunții,

Mă uitai în lung și-n lat,

Pân-asear’erai cu mine,

Acum unde ești plecat?

Am să stau mai la un capăt,

Ziua nu s- o termina

Fără să îți prind privirea,

Hai, mai zi acum ceva!

Uite, chiar  a început

Vânătoarea de idei,

Desenez cu tin’un opt

Ca un rând pe-alei cu tei.

Cum să fac să mă apropii

Asta chiar îmi dă de cap,

Ca să te surprind ca-n filme

În ce-ai vrea să mă prefac?

 25.09.2014

DESPRE CHEIE

Broasca cea mai căutată este cea de la uşa inimii. Unii zic că o inimă se deschide cu o altă inimă. 

19.09.2014

UNDE

Am dus tristețea ta o vară

P-un umăr sau pe celălalt,

Mi-ai dat-o ca pe o povară

Când noaptea sângera cobalt.

Tristețea ta ca macii-amiezii,

Umpleai cu ea un anotimp,

S-o lași pe marginea falezei

S-o șteargă valul, ți-era chin.

I-ai fi purtat mereu de grijă,

N-ai fi putut să faci un pas,

S-o ție cineva  și gata!

Pe veci, pe umeri, ca Atlas.

Am zis, ei, uite o tristețe,

N-o poate duce, am s-o iau

Căci n-o fi pentru-o veșnicie,

Ci cât un vis în care stau.

Și cât o fi să fie visul

O candelă va sta aprinsă

Să îți vegheze paradisul,

Tristețea însă va fi stinsă.

E iarăși toamnă-n calendar,

Privești în față-ncrezător,

Și-un gând de-al meu e lângă tine

Când poposești lâng-un izvor.

13.09.2014