Răsfață-mă în colțul tău de rai,
Privește-mă și-mbracă-mă-n lumină,
Iar în cununa ploilor să-mi prinzi
O floare a timpului cu rădăcină.
Din cărțile cu file învechite
Culege-mi toate florile din vise,
Presară-mi-le-n pletele-nverzite
Când verile au porțile deschise.
Și dacă în a ta închipuire
Mă vei vedea aievea, lângă tine,
Nu te-ndoi, ci crede cu tărie
Că gândul tău s-a auzit la mine.
