Prin braţe îmi pulsează ritmic secunde,
Cu întreg universul eu timpul măsor
În spaţii deschise şi-n colţuri cu umbre,
Un gând de la tine se preface în dor.
Prin tâmple-mi zvâcnesc sacadat anotimpuri,
Cu întreg universul şi spaţiul comprim
În zile cu aripi şi nopţi fără scuturi
Şi-atunci dorul tău se preface în spin.
Prin sufletu-mi curg în cascadă cuvinte,
Cu întreg universul lumină gândesc,
Plutesc între sfere de timp şi de spaţiu
Dorul tău, spinul meu şi-un timid”te iubesc”!
